Putregaiul cenusiu al strugurilor este o boala cauzata de ciuperca Botryotinia fuckeliana (sin. Botrytis cinerea) si reprezinta o problema frecventa in toate zonele viticole, mai ales in toamnele umede si calde. Aceasta afectiune poate afecta strugurii inca de la formarea lor si poate persista pana la sfarsitul perioadei de vegetatie.
Vinurile obtinute din strugurii afectati de putregaiul cenusiu au tendinta de a avea continut scazut de alcool, precum si un gust insipid si o aroma alterata. Pagubele produse de aceasta boala sunt semnificative si pot ajunge pana la 70-80% din recolta de struguri. Aceste pierderi se pot intensifica in timpul transportului si depozitarii strugurilor.
Cu toate acestea, in toamnele calde si uscate si in podgoriile bine aerisite, ciuperca care cauzeaza putregaiul cenusiu poate avea un efect benefic, producand ceea ce este cunoscut sub numele de "putregai nobil". In aceste conditii favorabile, aceasta determina subtierea pielitei boabelor de struguri, cresterea evaporarii si concentrarea sucului celular, rezultand intr-un vin licoros, cu aroma placuta si distincta.
Deci, desi putregaiul cenusiu poate fi o problema serioasa pentru viticultori, in anumite conditii, poate contribui chiar la producerea unor vinuri deosebit de apreciate.
Care sunt simptomele acestei boli?
Putregaiul cenusiu al strugurilor poate afecta mai multe parti ale plantei, inclusiv frunzele, lastarii si boabele. Atacul pe frunze se manifesta rar, initial sub forma de pete galbui sau rosiatice, pe care se dezvolta un mucegai cenusiu pulverulent. Frunzele puternic afectate se rasucesc si cad de pe lastari. Pe lastari, se observa zone decolorate, albicioase sau galbui, iar sub scoarta lemnul devine brun. Se dezvolta un mucegai cenusiu si uneori scleroti mici. La butasii altoiti, in timpul fortarii, se observa innegrirea sectiunilor si formarea de scleroti la punctul de altoire, ceea ce impiedica calusarea.
Pe boabe, atacul este mai grav, mai ales in perioada coacerii, transportului si depozitarii. Infectiile initiale apar prin leziuni in pielita boabelor, leziuni produse de larvele moliilor, pasari, viespi, albine, furnici, lovituri de grindina sau prin fisurile aparute in urma atacului de fainare. Ciuperca se dezvolta initial ca saprofit in picaturile de must, apoi devine parazita si se extinde pe pielita bobului, care devine bruna, se acopera cu mucegai cenusiu, crapa si se desprinde de pe pulpa. Boabele afectate se desprind si cad pe sol, iar procesul de putrezire continua, afectand si pulpa. In conditii de umiditate ridicata, infectia poate cuprinde intregi ciorchini si ramificatii, compromitand recolta.
Pe strugurii afectati de putregai cenusiu se pot instala si alte tipuri de mucegaiuri (Penicillium sp. etc.) si bacterii, afectand calitatea strugurilor si a vinurilor obtinute din acestia. Vinurile provenite din strugurii afectati sunt de calitate inferioara, avand continut scazut de alcool, predispozitie la casare si otetire, ceea ce le face nepotrivite pentru invechire si imbuteliere de lunga durata.
Cum se transmite putregaiul cenusiu al strugurilor?
Agentul patogen responsabil de putregaiul cenusiu al strugurilor este Botryotinia fuckeliana, anterior cunoscut sub numele de Botrytis cinerea. Patogenul produce conidiofori lungi, de 1-3 mm, cu septuri, avand o culoare bruna la baza. Pe acesti conidiofori, la varful carora se formeaza 2-3 ramificatii scurte, apar numeroase conidii, care sunt unicelulare, elipsoidale sau ovoide, initial galbui si grupate sub forma de ciorchine.
In primavara urmatoare infectiei, pe frunzele de vita de vie cazute, pe ciorchinii si pe lastarii uscati, se formeaza microsclerotii ai ciupercii, care sunt de culoare neagra, tari si au forme variate.
Raspandirea si transmiterea acestui patogen au loc prin intermediul sclerotilor prezenti pe organele atacate sau prin miceliul din lastarii si ciorchinii afectati, care raman in vita. Apoteciile, structurile de reproducere sexuala ale fungului, apar destul de rar, in special in primavara, din germinarea sclerotilor.
Care sunt factorii de risc pentru instalarea bolii?
Factorii de risc asociati cu dezvoltarea putregaiului cenusiu al strugurilor sunt variati si includ diverse conditii meteorologice, stadiile de dezvoltare a plantei, precum si caracteristicile genetice ale soiurilor de vita de vie. Printre factorii de risc se numara:
- Nebulozitate mare si vreme ploioasa. Aceste conditii meteorologice favorizeaza dezvoltarea patogenului, deoarece furnizeaza umiditate necesara pentru cresterea si propagarea acestuia. Temperatura optima pentru dezvoltarea putregaiului cenusiu este in jur de 22-23°C, iar umiditatea relativa a aerului intre 80% si 100% creeaza conditii ideale pentru infectie.
- Prezenta leziunilor pe boabe si umbrirea. Boabele care au suferit leziuni, fie din cauza altor factori cum ar fi atacul de fainare sau ploile cu grindina, sunt mai susceptibile la infectie. Umbrirea si densitatea plantelor in podgorie pot impiedica circulatia aerului si pot crea conditii favorabile pentru umiditate, crescand astfel riscul de infectie.
- Faza de maturare a boabelor. Faza cea mai sensibila la infectie este atunci cand sucul celular al boabelor contine un procent mare de zahar, situat intre 16-22%. In aceasta perioada, boabele sunt mai vulnerabile la atacul fungilor, deoarece substantele nutritive prezente in ele sunt un mediu propice pentru dezvoltarea acestora.
- Conditii in depozite. Lipsa aerisirii si temperatura ridicata in depozitele de struguri favorizeaza infectia si dezvoltarea putregaiului cenusiu.
- Sensibilitatea varietala. Unele soiuri de vita de vie sunt mai putin susceptibile la atacul putregaiului cenusiu datorita caracteristicilor lor genetice. Soiurile cu pielita groasa si boabe rare, cum ar fi Coarna neagra sau Cabernet Sauvignon, sunt mai putin afectate in comparatie cu soiurile cu boabe dense si pielita subtire, precum Muscat Ottonel sau Tamaioasa romaneasca.
- Atacul moliei sau ploile cu grindina. Daunele cauzate de molia strugurilor sau de ploile cu grindina pot crea leziuni pe boabe sau alte organe ale plantei, favorizand astfel patrunderea patogenului si dezvoltarea infectiei.
- Organe moarte din interiorul ciorchinelui. Resturile organice, cum ar fi petalele, staminele sau boabele avortate, prezente in interiorul ciorchinului, pot constitui un mediu nutritiv excelent pentru dezvoltarea putregaiului cenusiu, in special in conditii umede.
Analizand acesti factori de risc, se pot lua masuri preventive pentru a reduce sau preveni infectia cu putregai cenusiu in plantatiile viticole.
Cum putem proteja vita de vie impotriva acestei boli?
Pentru a proteja vita de vie impotriva putregaiului cenusiu, se recomanda adoptarea unui set de masuri profilactice si preventive. Acestea includ:
- Selectarea terenurilor adecvate. Evitarea terenurilor cu exces de umiditate si cu o aerisire deficitara la infiintarea noilor plantatii, pentru a reduce riscul de infectie.
- Cultivarea soiurilor rezistente. Alegerea soiurilor de struguri cunoscute pentru rezistenta lor sporita la Botrytis, cum ar fi Coarna neagra, Tamaioasa, Select, Codana, Cabernet Sauvignon clona 7 sau Coarna neagra selectionata.
- Conducerea coardelor. Conducerea rationala a coardelor pentru a evita ca strugurii sa fie in imediata apropiere a solului, unde sursa de infectie este mai abundenta.
- Fertilizare echilibrata. Asigurarea unei fertilizari echilibrate si evitarea excesului de azot, care poate sensibiliza plantele si le poate face mai vulnerabile la infectii.
- Combaterea daunatorilor si evitarea leziunilor. Combaterea la timp a daunatorilor si evitarea tuturor cauzelor care pot determina leziuni sau sensibilizarea pielitei boabelor.
- Lucrari culturale adecvate. Efectuarea lucrarilor de copilit, legat si defoliere in zona ciorchinilor pentru a asigura o mai buna ventilatie si patrunderea razelor solare, ceea ce poate reduce umiditatea si favoriza uscarea rapida a boabelor.
- Culesul la timp. Recoltarea la timp si in termen scurt a recoltei de struguri pentru a evita supramaturarea si deteriorarea boabelor.
- Protectia chimica, la nevoie. In cazul in care masurile preventive nu sunt suficiente, se poate recurge la tratamente chimice specifice impotriva putregaiului cenusiu. Tratamentele chimice se pot incepe dupa aparitia ciorchinilor sau la sfarsitul infloritului, si pot consta in aplicarea a 4 tratamente in fazele cele mai critice ale producerii infectiilor.
Fungicide recomandate:
Ca sa ai cele mai bune rezultate, poti folosi si:
Concluzie
In concluzie, putregaiul cenusiu al strugurilor, cauzat de patogenul Botryotinia fuckeliana este o problema comuna in viticultura, cu efecte semnificative asupra recoltelor. Desi boala poate afecta negativ calitatea strugurilor si a vinurilor obtinute din acestia, in anumite conditii favorabile, aceasta poate contribui la producerea unor vinuri deosebit de apreciate, prin producerea "putregaiului nobil".
Pentru a gestiona eficient aceasta boala sunt necesare masuri preventive si de protectie, precum selectarea soiurilor rezistente, conducerea coardelor, combaterea daunatorilor si protectia chimica, acolo unde este necesar. Prin aplicarea acestor strategii se vor putea minimiza pierderile si pot asigura recolte sanatoase si de calitate.
Observatii
- Este indicat sa cititi cu atentie eticheta si sa respectati intocmai recomandarile producatorului, inainte de a utiliza produsele!
- Folosirea neconforma a acestor produse absolva producatorul si distribuitorul de orice responsabilitate.
Echipa Expertilor Agrii sta la dispozitia dumneavoastra pentru a va oferi consultanta personalizata, recomandari si produse specializate. Va invitam sa ne contactati pentru a va sprijini in obtinerea unor rezultate optime!