Patarea alba a frunzelor de tomate (Septoria lycopersici) este o boala comuna in culturile de tomate, afectand atat plantele cultivate in camp, cat si cele din rasadnite. In conditii de vreme ploioasa si in cazul in care nu se aplica tratamente, aceasta boala poate cauza pierderi semnificative, ajungand la 20-80% din productie.
Care sunt simptomele acestei boli?
Simptomele se manifesta pe frunze, astfel:
Incepand din primele faze de dezvoltare ale plantutelor si continuand pana toamna tarziu, apar pete mici, circulare (1-4 mm), bine delimitate, de culoare bruna, care devin albicios-cenusii in centru. Pe ambele fete ale frunzelor, in dreptul petelor, apar punctisoare mici si negre (picnidii). In conditii de umiditate ridicata, plantutele din rasadnita pot fi complet distruse.
In camp. Incepand cu primele zile ale lunii iunie, cand temperaturile sunt intre 24-26°C si umiditatea depaseste 70%, atacul se manifesta asemanator cu cel din rasadnita, incepand cu frunzele bazale. Frunzele puternic afectate se brunifica, se usuca si cad, lasand plantele doar cu cateva frunze tinere in varf.
Cum se transmite patarea alba a frunzelor de tomate?
Agentul patogen este Septoria lycopersici (Fungi Imperfecti, Sphaeropsidales) si se caracterizeaza prin picnidii globuloase sau usor turtite si picnospori incolori, filamentosi si multicelulari.
Transmiterea patogenului se realizeaza prin picnidii sau miceliu aflat in resturile infectate. In timpul vegetatiei, raspandirea are loc prin picnosporii eliberati din picnidii, care sunt antrenati de precipitatii, curenti de aer sau insecte. Perioada de incubatie dureaza intre 4 si 14 zile, la temperaturi medii de 12-24°C.
Care sunt factorii de risc pentru instalarea bolii?
Factorii de risc pentru dezvoltarea si raspandirea patogenului Septoria lycopersici includ conditiile favorabile de umiditate ridicata, generate de ploi abundente sau de roua persistenta. Aceste conditii sunt propice pentru germinarea sporilor si pentru cresterea miceliului patogenului pe plantele de tomate.
De asemenea, temperaturile moderate, situandu-se intre 15 si 28°C, ofera un mediu optim pentru activitatea patogenului si pentru dezvoltarea bolii. Un alt factor de risc important este utilizarea excesiva de ingrasaminte azotate.
Cum putem proteja tomatele de aceasta boala?
Elementele de protectie impotriva acestei boli includ mai multe masuri preventive si curative care contribuie la reducerea impactului patogenului asupra culturilor de tomate. In primul rand, este importanta plantarea de rasad sanatos, fara semne de infectie, pentru a preveni introducerea patogenului in cultura.
In cazul aparitiei bolii, este recomandata aplicarea tratamentelor cu fungicide imediat ce sunt sesizate primele simptome, pentru a limita raspandirea infectiei.
In cazul culturilor in camp, aratura adanca pentru distrugerea resturilor vegetale este o masura eficienta pentru eliminarea surselor de infectie.
De asemenea, o rotatie corecta a culturilor (2-3 ani), poate reduce acumularea patogenului in sol si pe plante. In perioadele cu conditii propice pentru aparitia bolii, este recomandata efectuarea a 3-4 tratamente preventive cu fungicide, repetate la intervale regulate de 7-10 zile, conform recomandarilor de pe eticheta produselor utilizate.
Aceste tratamente contribuie la protejarea culturilor si la mentinerea sanatatii plantelor de tomate in fata amenintarilor cauzate de acest patogen.
Produse recomandate:
Ca sa ai cele mai bune rezultate, poti comanda si:
In plus, pentru a proteja tomatele impotriva bolilor, dar si a daunatorilor, speciliastii Agrii au creat si testat un pachet special pentru acestea.
Produse recomandate:
Concluzie
In concluzie, patarea alba a frunzelor de tomate (Septoria lycopersici) este o afectiune comuna si devastatoare in culturile de tomate, afectand atat plantele din camp, cat si cele din rasadnite. Aceasta boala poate cauza pierderi semnificative de productie in conditii de vreme ploioasa si in absenta tratamentelor adecvate, cu potential de reducere a randamentului cu 20-80%. Simptomele includ pete circulare bine delimitate pe frunze, care evolueaza din brun in albicios-cenusiu in centru, insotite de punctisoare negre (picnidii).
Transmiterea se face prin picnidii si miceliu din resturile infectate, iar raspandirea are loc prin picnospori dispersati de precipitatii, curenti de aer sau insecte. Factorii de risc includ umiditatea ridicata si temperaturile moderate, favorabile pentru germinarea si dezvoltarea patogenului, precum si utilizarea excesiva de ingrasaminte azotate.
Controlul bolii implica practici preventive, cum ar fi plantarea de rasad sanatos si utilizarea tratamentelor fungicide, asociate cu araturi adanci pentru distrugerea resturilor vegetale si o rotatie adecvata a culturilor pentru reducerea infectiilor in sol.
Observatii
- Este indicat sa cititi cu atentie eticheta si sa respectati intocmai recomandarile producatorului, inainte de a utiliza produsele!
- Folosirea neconforma a acestor produse absolva producatorul si distribuitorul de orice responsabilitate.
Echipa Expertilor Agrii sta la dispozitia dumneavoastra pentru a va oferi consultanta personalizata, recomandari si produse specializate. Va invitam sa ne contactati pentru a va sprijini in obtinerea unor rezultate optime!