Obtinerea unei plantatii sanatoase si viguroase de vita de vie, capabila sa produca recolte bogate de struguri, depinde de conditiile de mediu, soiul ales, calitatea materialului saditor si nu in ultimul rand, de epoca si modul de plantare. Fiecare dintre acesti factori contribuie semnificativ la dezvoltarea unei plantatii sanatoase si productive, esentiala pentru obtinerea unor rezultate de calitate in viticultura.
Inainte de a planta vita de vie, se va incepe cu o atenta pregatire a terenului, avand in vedere ca plantatiile de vita de vie au o durata de viata de peste 30 de ani. Se recomanda un repaus de sol de 3-5 ani si, in cazul defrisarii unei plantatii vechi, dezinfectarea solului. Pregatirea terenului implica eliminarea vegetatiei lemnoase, nivelarea terenului si fertilizarea cu gunoi de grajd si ingrasaminte chimice.
Dupa aceasta, se picheteaza terenul, se sapa gropile, iar apoi se planteaza vita de vie, se uda si se fertilizeaza. Pichetarea terenului consta in marcarea precisa a locului destinat fiecarei vite din viitoarea plantatie, folosind picheti (tarusi) plasati in teren. Inainte de pichetare, se vor stabili distantele de plantare, orientarea randurilor si sistemul de pichetare.
In functie de perioada aleasa pentru plantare, pichetarea are loc la sfarsitul iernii pentru plantarile de primavara si la inceputul toamnei pentru cele de toamna, dupa ce terenul a fost desfundat si nivelat.
Cand se planteaza vita de vie?
In conditiile tarii noastre, vita de vie se poate planta in trei perioade: primavara, vara si toamna.
Plantarea de toamna. Aceasta metoda presupune plantarea vitei-de-vie toamna, inainte de inregistrarea temperaturilor negative, adesea pana in luna noiembrie. Este considerata cea mai buna perioada pentru plantare din punct de vedere agronomic. In acest interval, ranile se cicatrizeaza pana in primavara, iar vitele intra mai devreme in perioada de vegetatie, reducand astfel riscul de degradare in timpul iernii. Cu toate acestea, plantarea de toamna este mai putin practicata din cauza dificultatilor de extragere a vitelor din scoala si introducere in sol.
Plantarea de primavara. Aceasta perioada, de obicei intre martie si inceputul lunii aprilie, este printre cele mai comune momente de plantare a vitei-de-vie. Totusi, este important ca temperatura solului, la adancimea de 40-50 cm, sa atinga 8-10ºC pentru a asigura o prindere eficienta. Dezavantajul acestei metode consta in faptul ca pornirea in vegetatie are loc mai tarziu, deoarece procesul de plantare si prindere dureaza aproximativ trei saptamani.
Plantarea de vara. Aceasta metoda se realizeaza in lunile iulie-august si implica folosirea vitelor fortificate in pungi de folie de polietilena, cuburi sau ghivece nutritive. Un avantaj major al acestei metode este plantarea si altoirea in acelasi an, eliminand necesitatea scolii de vite. Cu toate acestea, aceasta abordare necesita conditii favorabile, cum ar fi climatul mai cald si umiditatea atmosferica adecvata.
Cum se planteaza vita de vie?
Plantarea vitei-de-vie presupune trei etape esentiale:
Sapatul gropilor. In aceasta faza, se creeaza mediul propice pentru plantarea vitei-de-vie. Gropile sunt sapate in directia randului, amplasate de aceeasi parte a pichetului si la o distanta de 3-5 cm fata de acesta. Utilizand cazmaua, se creeaza gropi adanci de 50 cm si cu o latime intre 35-40 cm. Forma acestora poate varia, avand aspect prismatic, dar in cazul solurilor nisipoase sau al utilizarii anumitor echipamente pentru realizarea acestora, gropile pot adopta o forma circulara. La baza fiecarei gropi se realizeaza un musuroi din pamant maruntit, asigurandu-se astfel conditiile optime pentru plantarea vitei de vie.
Pregatirea vitelor pentru plantare. Inainte de a fi introduse in sol, vitele sunt supuse unui control riguros pentru a asigura calitatea lor. Apoi, acestea se fasoneaza si se mocirlesc.
Plantarea propriu-zisa. Aceasta etapa implica implementarea metodei alese de plantare si presupune mai multe proceduri, inclusiv saparea gropilor conform planului, amplasarea vitei in pozitia corecta, ingroparea in sol si compactarea adecvata pentru a asigura stabilitatea si prinderea eficienta.
Cum se pregatesc vitele inainte de plantare?
Inainte de plantare, vitele sunt supuse unui control riguros, de aceea, se vor planta doar vitele:
- Sanatoase, cu o sudura uniforma in jurul punctului de altoire;
- Ce prezinta cordite sanatoase, robuste, bine lignificate, cu lemn viabil si fara nuante nedorite;
- Au un aparat radicular viguros, bine distribuit si hidratat, de culoare alba-sidefie;
- Muguri viabili pe cordite;
Se elimina de la plantare vitele care prezinta defecte de sudura, radacini uscate sau innegrite, precum si cordite uscate sau ochi neviabili.
Fasonarea vitelor este o etapa esentiala in procesul de plantare a vitei de vie, implicand scurtarea radacinilor si corditei conform unor specificatii precise. Cordita este redusa la 3-4 ochi (8-10 cm), iar radacinile bazale la 8-10 cm.
Operatiunile includ si suprimarea ciotului de la altoi si eliminarea radacinilor de la nodurile intermediare ale portaltoiului, daca sunt prezente. Aceasta practica contribuie la dezvoltarea sanatoasa a vitei de vie si la formarea unei structuri robuste, esentiale pentru o productie de calitate a strugurilor.
Mocirlirea. Dupa fasonare, radacinile si portiunea superioara a portaltoiului sunt introduse intr-o mocirla specifica, favorizand aderenta la radacini si asigurandu-se o plantare eficienta.
Este esential ca pregatirea vitelor se efectueaza in ziua plantarii, iar pe intreaga durata a acestui proces, vitele fasonate si mocirlite sunt protejate prin acoperire sau insilozare temporara pentru a preveni deshidratarea.
Plantarea propriu-zisa
- Vita altoita este asezata vertical, rezemata de peretele dinspre pichet, cu radacinile repartizate pe movilita de pamant.
- Punctul de altoire este pozitionat cativa centimetri mai sus de nivelul solului pentru a preveni cresterea radacinilor din altoi.
- Cordita este orientata spre pichet.
- Se introduce pamant maruntit si compactat peste radacini, pana la 1/3, intr-un strat gros de 15-20 cm.
- Se taseaza bine cu piciorul, din exteriorul gropii spre interior, avand grija ca vita sa ramana in pozitia initiala.
- Se adauga 2-6 kg de mranita si se uda cu 5-10 l de apa la fiecare groapa.
- Dupa infiltrarea apei, groapa se umple pana la nivelul solului;
- Musuroirea se face cu pamant reavan si foarte bine maruntit, cu un strat de circa 5 cm deasupra corditei.
In zonele cu climat mai umed si umiditate atmosferica mai ridicata, unde nu exista pericolul brumelor sau ingheturilor tarzii de primavara, se poate renunta la musuroire, iar vita se protejeaza prin parafinare pe treimea superioara.
In zonele cu climat mai umed si umiditate atmosferica mai ridicata, unde nu exista pericolul brumelor sau ingheturilor tarzii de primavara, se poate renunta la musuroire, iar vita se protejeaza prin parafinare pe treimea superioara.
Concluzie
Pentru a obtine o plantatie sanatoasa si productiva de vita de vie, este esential sa alegem cu grija locul, soiul si sa acordam atentie pregatirii atente a terenului. Procesul de plantare, indiferent de perioada aleasa, necesita saparea si pregatirea gropilor, asigurandu-ne ca vitele de vie sunt sanatoase si bine adaptate la sol. Fiecare pas in acest proces contribuie la crearea unei baze solide pentru o productie de calitate in viticultura.