Coropisnita, cunoscuta sub denumirea stiintifica de Gryllotalpa gryllotalpa, face parte din ordinul Orthoptera si din familia Gryllotalpidae. In Romania, acest daunator este intalnit frecvent in toate regiunile unde se cultiva legume, fiind un pericol constant pentru acestea. Datorita prezentei sale raspandite, coropisnita reprezinta o amenintare semnificativa in intreaga tara, necesitand masuri de combatere si monitorizare riguroasa pentru a proteja culturile.
Adultul coropisnitei are un corp robust, de forma cilindrica si alungita, avand o culoare castaniu-inchis pe partea dorsala si mai deschisa pe partea ventrala. Lungimea corpului variaza intre 35 si 50 mm. Aripile anterioare sunt scurte si pieloase, cu o nuanta de brun-deschis, in timp ce aripile posterioare sunt bine dezvoltate si membranoase. Abdomenul este prevazut cu o pereche de cerci lungi.
Larva este asemanatoare cu adultul, dar are dimensiuni mai mici si nu are aripi. La aparitie, larva este alba, dar ulterior devine castaniu-negricioasa.
Care este biologia si ecologia coropisnitei?
Coropisnita are un ciclu de viata ce se desfasoara pe parcursul a doi ani, iar pe durata iernii, ierneaza sub forma de larva in stadiile a doua si a treia sau ca adult, in sol, la adancimi variabile intre 42 si 100 cm, in functie de tipul solului. In timpul sezonului de vegetatie, atat larvele cat si adultii coropisnitei migreaza catre straturile superficiale ale solului, unde sapa numeroase galerii si ataca partile subterane ale plantelor, provocand pagube semnificative culturilor.
Imperecherea are loc in luna mai sau la inceputul lunii iunie, cand adultii parasesc galeriile subterane si ies la suprafata solului. Dupa copulatie, femelele se retrag in sol, unde sapa cuiburi la o adancime de aproximativ 10-15 cm. Aceste cuiburi, de dimensiunea unui ou de gaina, sunt prevazute cu mai multe iesiri si servesc drept loc pentru depunerea oualor.
In decurs de 2-3 saptamani, ouale eclozeaza, iar larvele rezultate naparlesc de una sau doua ori pana la venirea iernii, moment in care se retrag din nou in adancimea solului pentru a hiberna.
Care sunt semnele atacului?
Coropisnita reprezinta un daunator deosebit de periculos, cauzand daune semnificative in special in rasadnite si la culturile de legume si flori, mai ales in zonele cu soluri usoare de aluviuni. Pagubele provocate de acest insecta sunt diverse, atat directe, cat si indirecte.
Pagubele directe sunt reprezentate de deteriorarea partilor subterane ale plantelor, unde larvele si adultii rod radacinile si tuberculii, la plante precum pastarnacul, morcovul si cartoful, creand galerii mari. Indirect, coropisnita poate scoate semintele sau plantele tinere la suprafata solului in timpul saparii galeriilor, ceea ce duce la ofilirea si moartea plantelor.
Totodata, atacul asupra coletului taie planta la baza solului, ceea ce duce la ofilirea si, in final, la moartea acesteia. Plantele atacate de coropisnita sunt usor de smuls din pamant, dar fara radacini.
Coropisnita este un daunator polifag, atacand o varietate de plante, dar preferand in mod special rasadurile de legume proaspat plantate, cum ar fi vinetele (deosebit de vulnerabile), tomatele, ardeiul si varza. De asemenea, poate afecta semintele de legume semanate direct in camp sau gradina, ceea ce duce la aparitia golurilor pe randuri din cauza incapacitatii semintelor de a rasari.
Activitatea coropisnitei este mai intensa pe timp de noapte, iar perioada de atac maxim asupra plantelor este in lunile aprilie-mai. Aceasta ataca pe toata durata sezonului de vegetatie, dar cu o intensitate sporita in acea perioada. Pragul economic de daunare este considerat a fi de 1-2 coropisnite pe metru patrat, indicand necesitatea unor masuri de control pentru a preveni pierderile economice semnificative.
Cum putem proteja culturile de coropisnite?
Pentru a reduce populatiile de coropisnite, se recomanda efectuarea araturilor adanci si aplicarea repetata a prasilelor, cu scopul de a distruge cuiburile acestui daunator. De asemenea, este esentiala utilizarea produselor specifice, aplicate conform indicatiilor de pe eticheta acestora, pentru un control eficient.
Produse recomandate:
Concluzie
In concluzie, coropisnita, cunoscuta stiintific sub denumirea de Gryllotalpa gryllotalpa, este un daunator major in culturile legumicole din Romania, cu un impact devastator asupra plantelor. Aceasta insecta polifaga afecteaza in special rasadurile si radacinile, provocand pagube semnificative prin deteriorarea directa a partilor subterane ale plantelor si prin scoaterea acestora la suprafata.
Combaterea eficienta a coropisnitei necesita o combinatie de araturi adanci, prasile repetate si utilizarea corecta a produselor specifice, aplicate conform recomandarilor, pentru a proteja culturile si a minimiza pierderile economice.
Observatii
- Este indicat sa cititi cu atentie eticheta si sa respectati intocmai recomandarile producatorului, inainte de a utiliza produsele!
- Folosirea neconforma a acestor produse absolva producatorul si distribuitorul de orice responsabilitate.
Echipa Expertilor Agrii sta la dispozitia dumneavoastra pentru a va oferi consultanta personalizata, recomandari si produse specializate. Va invitam sa ne contactati pentru a va sprijini in obtinerea unor rezultate optime!