Butasirea este o metoda de inmultire a vitei de vie in care se utilizeaza fragmente viabile de coarda de un an sau de lastar, insotit de cel putin un mugure, denumite butasi. Acest procedeu consta in separarea butasului de planta-mama si plasarea acestuia in conditii de mediu specifice, unde emite atat radacini, cat si lastari, reconstituind astfel intreaga planta de la care provine.
In trecut, inainte de atacul filoxerei (Phylloxera vastatrix), butasirea era practicata frecvent. In prezent, aceasta tehnica se foloseste mai ales pe terenurile nisipoase, unde filoxera nu gaseste mediul propice pentru dezvoltare.
Butasirea se dovedeste extrem de utila in diverse contexte, inclusiv in inmultirea portaltoilor, a hibrizilor direct producatori, precum si in inmultirea rapida a soiurilor si clonelor noi, cu valoare deosebita. Aceasta metoda reprezinta o componenta esentiala in mentinerea si promovarea diversitatii genetice si a calitatilor dorite ale plantelor.
Clasificarea butasilor se efectueaza in functie de mai multe criterii, inclusiv gradul de lignificare, lungimea si grosimea acestora (grosimea avand o importanta deosebita in altoire si mai putin in procesul de butasire propriu-zis).
Vita de vie se poate inmulti prin intermediul butasilor verzi (se realizeaza in sera, pe tot parcursul anului) sau prin intermediul butasilor lemnificati, care este cea mai utilizata tehnica. Inmultirea prin butasii lemnificati are la baza utilizarea coardelor de un an ce inradacineaza usor.
Cum se realizeaza butasirea prin butasi lemnificati?
Recoltarea si pastrarea coardelor. Recoltarea coardelor se efectueaza in toamna, dupa caderea frunzelor. Dupa recoltare, coardele sunt supuse unui proces de pastrare peste iarna. Acest proces implica insilozarea cu nisip sau depozitarea in camere frigorifice la temperaturi cuprinse intre 1-4ºC.
Pregatirea coardelor in primavara. Primavara, cand temperatura solului ajunge la 8-10ºC la adancimea de 20-30 cm, coardele sunt scoase de la depozitare. In acest moment, acestea sunt supuse unui control amanuntit, verificandu-se starea de sanatate, umiditatea fiziologica si eventualele pierderi de ochi suferite in timpul pastrarii. Acest control se efectueaza prin sectionarea longitudinala a coardelor si a ochilor. Culoarea verde indica tesuturi sanatoase si viabile.
Confectionarea butasilor lemnificati. Confectionarea butasilor presupune fragmentarea coardelor, improspatarea sectiunii de la baza si extirparea ochilor de la baza. Astfel:
- Coardele sunt fragmentate in portiuni de lungimi diferite, in general, de 30 ± 2 cm.
- La fiecare butas, se face improspatarea sectiunii de la baza la 0,5 cm sub nodul bazal, mentinand o portiune de internod la 1-1,5 cm deasupra ochiului din varf.
- Ochiurile sunt extirpate de la baza la butasii mijlocii si lungi, pastrand doar 1-2 ochiuri la partea apicala (in varf). Aceasta tehnica ajuta la concentrarea energiei plantelor catre zona superioara, promovand dezvoltarea radacinilor.
Inradacinarea butasilor se realizeaza prin plantarea lor in spatii protejate (sere, solarii) sau direct in camp. Inainte de introducerea in pamant, butasii se pot trata cu un stimulator de inradacinare. Acestia se introduc in pamant/substrat lasand ultimii doi ochi deasupra solului.
Produse recomandate:
Daca plantarea se va realiza in camp, se va forma un mic musuroi de pamant deasupra butasului, acoperind complet zona ramasa la suprafata solului. Acest musuroi are rolul de a proteja planta de inghet si uscaciune.
Se realizeaza udari periodice, saptamanal, in jurul musuroiului pentru a asigura o hidratare corespunzatoare si mentine conditiile optime pentru inradacinare si crestere sanatoasa a plantei.
De asemenea, periodic, se impune spargere crustei musuroiului in momentul formarii acesteia, cu atentie sporita pentru a nu afecta planta in crestere. Refacerea musuroiului va fi realizata ori de cate ori este necesar, in timp ce eliminarea buruienilor se realizeaza prin plivire sau smulgere.
Daca butasul va inradacina in aproximativ 1-2 luni, in lunile iunie-iulie, vor aparea la suprafata solului cresteri noi ale vitei de vie, cunoscute sub denumirea de coarde. Aceste coarde ale vitei de vie vor fi ulterior legate de un tutore pentru a sustine cresterea sanatoasa a plantei.
Care sunt avantajele butasirii?
Butasirea vine cu o serie de avantaje precum:
Usurinta in realizare. Procesul de butasire este relativ simplu si poate fi implementat cu usurinta. Aceasta face ca metoda sa fie accesibila viticultorilor de diferite niveluri de experienta.
Cost redus. Materialele necesare pentru butasire au un cost redus, facand aceasta metoda economica si accesibila chiar si pentru viticultorii cu resurse financiare limitate.
Longevitate mai mare. Vitele rezultate din butasire au, in general, o durata de viata mai mare comparativ cu cele obtinute prin alte metode, cum ar fi altoirea. Aceasta longevitate sporita poate contribui la stabilitatea ariei viticole pe termen lung.
Zestre ereditara similara. Prin butasire, se pastreaza ereditatea genetica a plantelor-mama. Aceasta inseamna ca noile vite de vie obtinute vor mosteni aceeasi zestre genica, inclusiv caracteristicile dorite ale soiului initial.
Asadar, butasirea vitei de vie reprezinta o metoda practica, accesibila si eficienta, cu multiple avantaje pentru viticultori. Usurinta cu care se poate realiza o face potrivita atat pentru cei aflati la inceput de drum, cat si pentru profesionisti. Pe langa costurile reduse asociate materialelor, butasirea permite dezvoltarea unor plante cu o longevitate mai mare decat cele obtinute prin altoire, ceea ce asigura o productivitate pe termen lung si o reducere a frecventei plantarilor.
Un aspect esential este si pastrarea fidela a zestrei genetice a plantelor-mama, permitand transmiterea trasaturilor dorite, cum ar fi rezistenta la boli, productivitatea ridicata si calitatea strugurilor.
In plus, butasirea faciliteaza adaptarea vitei la conditiile locale de sol si clima, crescand sansele de succes ale podgoriilor. In ansamblu, aceasta metoda reprezinta o solutie viabila si sustenabila pentru cei care doresc sa isi extinda viile sau sa le consolideze fara costuri mari si cu rezultate pe termen lung.
Alte informatii necesare
- Butasirea era metoda principala de inmultire a vitei de vie pana la aparitia filoxerei;
- Butasirea se utilizeaza pentru inmultirea hibrizilor direct producatori (HDP) si a soiurilor de vita cu toleranta la filoxera radicicola (pe radacini).
- Se poate utiliza si in cazul soiurilor de vita de vie nobila daca acestea sunt cultivate pe nisipuri, deoarece acolo filoxera nu ataca radacinile;
- Nu este indicata butasirea in cazul soiurilor de vita nobila, intrucat este apoi susceptibila la atacul filoxerei (daca nu sunt cultivate pe nisipuri);
Concluzie
In concluzie, butasirea este o metoda eficienta si accesibila de inmultire, folosind fragmente viabile numite butasi. Avantajele includ usurinta de realizare, costuri reduse, longevitate crescuta si pastrarea zestrei genetice. Desi a fost populara inainte de filoxera, ramane esentiala pentru inmultirea hibrizilor direct producatori si a soiurilor nobile cultivate pe nisipuri.
Observatii
- Este indicat sa cititi cu atentie eticheta si sa respectati intocmai recomandarile producatorului, inainte de a utiliza produsele!
- Folosirea neconforma a acestor produse absolva producatorul si distribuitorul de orice responsabilitate.